60 Ways to Keep Your Husband's Love

Faitoraa ta'o i muri mai

A faito i teie parau
Na Faaipoiporaa mâ -

60 Te mau ravea no te tapea i te here o ta outou tane

1.A faaite i te haerea mai te hoê vahine, i.u. te taatoaraa o te here o te hoê vahine–aita te tane e hinaaro i te hoê tane no ta'na vahine!
2.Te ahuraa ma te au maitai. Mai te mea e, e taata hamani fare outou, eiaha e faaea noa i roto i to outou ahu taoto i te mahana taatoa.
3.Te mana'o maitai!
4.Eiaha e faaite i to outou mau fifi atoa i nia i ta outou tane ia haere ana'e mai oia i roto i te. A horo'a ia'na i te tahi taime no te faafaaea rii.
5.Eiaha e tamau noa i te ani ia'na, " eaha ta oe e mana'o nei?"
6.A faaea i te rave i te ohipa e ere i te mea au roa, e na te reira e horo'a mai ia outou i te hoê mea no te amuamu no ni'a i te.

7.Eiaha roa ' tu e paraparau no nia i te mau fifi o to outou hoa faaipoipo i te taata atoa ta outou e farerei, aita atoa i raro a'e i te faahua no te imi i te tauturu! Mai te peu e te mana'o ra outou e e hinaaro outou e faatitiaifaro i te mau fifi tano i roto i te faaipoiporaa, i muri iho a haere e imi i te a'o i te taata tano o te nehenehe e horo'a i te mana'o tauturu i roto i na:
A faaafaro i te mau ohipa ti'a ore atoa i ravehia ia nehenehe te mau hape atoa ia faatitiaifarohia e ia nehenehe i na taata faaipoipo ia tahoê faahou ma te au maite, e aore râ,
Te faataaraa i te vahine
8.A hamani maitai i to outou metua hoovai vahine mai ta outou e hinaaro i ta outou tane faaipoipo ia hamani maitai i to outou iho metua vahine.
9.A haapii i te mau ti'araa e te mau titauraa atoa o te tahi e te tahi i roto i te haapa'oraa Mahometa. A faatumu i ni'a i te faaotiraa i ta outou mau hopoi'a, eiaha e titau i to outou mau ti'araa
10.A horo i te uputa ia ho'i mai oia i te fare, mai te mea ra e te tia'i ra oe ia'na. A ataata e a tauahi ia'na.
11.Ia vai mâ noa to outou fare, i te faito o ta'na e hinaaro.
12.A haapopou ia ' na no te mau mea o ta outou i ite e aita o ' na e tiaturi rahi ra (Te mau hoho'a, Te mau mana'o tauturu no te, e te vai atu ra.) Na te reira e patu i to'na faatura ia'na iho.
13.A parau atu ia'na e, o oia te tane maitai roa a'e.
14.A pii pinepine i to'na utuafare.
15.A horo'a ia'na i te hoê ohipa ohie ia rave i te fare e i muri iho a haamauruuru ia'na ia rave ana'e oia i te reira. E faaitoito te reira ia ' na ia rave hau atu â.
16.Ia paraparau ana'e oia no ni'a i te hoê mea haumani, a faaroo e a ta'i i to outou upoo. A ui atoa i te mau uiraa ia mana'o outou e te anaanatae ra outou.
17.A faaitoito ia ' na ia rave i te mau ohipa maitatai.
18.Mai te peu e e huru ino to ' na, a horo'a ia'na i te tahi vahi. E upooti'a oia i ni'a i te reira, I te Taa-ê-raa.
19.A haamauruuru ia ' na ma te aau rotahi no to ' na horoaraa mai i te maa e te fare no outou. E ohipa rahi mau.
20.Mai te peu e ua riri oia ia outou e e haamata oia i te tuôtuô, a vaiiho ia'na ia tuô i te reira a faaea muhu ore noa'i oe. E ite outou e e hope oioi a'e ta outou aroraa. E ia faaea hau noa oia, e nehenehe ta outou e faaite ia'na i to outou pae o te aamu e e mea nahea outou ia hinaaro ia taui oia i te hoê mea.
21.Ia riri ana'e outou ia'na, eiaha e parau e, " E riri mai oe ia'u ", aita, " Ua faatupu teie ohipa i te inoino i roto ia'u ". A faaite i to outou riri i mua i te ohipa e te huru tupuraa, eiaha râ i nia ia ' na.
22.A haamana'o e e mau mana'o hohonu to ta outou tane, no reira a haapa'o maitai ia ratou.
23.A vaiiho ia'na ia oto e to'na mau hoa ma te faahapa-ore-hia, mai te mea ihoa râ e, e mau taata maitai ratou. A faaitoito ia ' na ia haere i rapae, no reira, aita oia e mana'o ra e, " ua ti'a oia i ni'a " i te fare.
24.Mai te peu e te inoino ra ta oe tane no te tahi ohipa iti ta oe e rave ra (e e nehenehe ta outou e haavî i te reira), i muri iho a faaea i te rave i te reira. Oia mau.
25.A haapii nahea ia parau ia'na i te mea ta outou e tia'i ra ma te ore oia e imi i te mau taime atoa. A haapii i te faaite i to outou mau mana'o hohonu.
26.Eiaha e riri i te mau mea ha'iha'i. Aita e faufaa te reira.
27.A rave i te mau faaotiraa. Mai te peu e e ere outou i te mea arearea, a haere i ni'a i te Itenati e a tai'o i te tahi mau parau hauti, e i muri iho a parau atu ia ratou ia'na.
28.A parau atu ia'na e o oe te vahine maitai roa'e e a haapopou ia oe iho no te tahi mau mea ta oe i ite e mea maitai oe i te.
29.A haapii i te hamani i ta'na maa au roa.
30.Eiaha roa'tu, E FAAINO faufaa ore noa te mau parau faaino no nia ia ' na e to ' na mau hoa aore ra to ' na utuafare. Mai te mea e, e farii ratou i to outou mana'o, e ite outou e, e faaho'i te reira ia outou i ni'a i te hoho'a mata no te mea, e rahi roa'tu to outou pe'ape'a i te mea e, e tane ino ta outou tane –e te mana'o atoa ra te tahi atu mau taata e, e tane ino ta outou.
31.A faaohipa i to outou taime ma te paari e a rave faaoti i te mau ohipa. Mai te mea e, e taata hamani fare outou, a rave i te mau haapiiraa i ni'a i te itenati e a rave i te ohipa i roto i to outou oire. E faaoaoa te reira ia oe e te piti o te haamauruururaa, oia hoi e haaputapû te reira i ta oe tane.
32.A rave i te taatoaraa o te moni i ni'a nei e e ite ïa outou ia Allah i te tuuraa i te moni i roto i te mau mea atoa ta outou e rave.
33.E tia i te tane e te vahine ia tauaparau e ia tauaparau ma te paari te tahi i te tahi no te faaite i te mea ta raua e au e e ore e au i te tahi e te tahi ia rave aore ra eiaha e rave. Eiaha e horo'a i te mau faaueraa e aore râ, i te mau arata'iraa mai ta'na e tavini ra. " E aroha ratou te tahi i te tahi " [Surah Baqarah, 2:187]
34.A parau i ta oe tane faaipoipo e te here nei oe ia'na, e rave rahi, e rave rahi taime. Aisha (رضالله عنها) Faaite papû e, te peropheta (صلي الله عليه وسلم) Ua matau oia i te ani ia'na i te puai o to'na here ia'na, ua parau oia mai te " hoê tapo'i fare ". E ia ani faahou oia ia'na, " Eaha ïa te huru?" Ua pahono atoa ' tu oia i ta ' na parau, "Jazzakillah, O Aisha, Te mau mana'o tauturu no te, aita oe i oaoa ia'u mai ia'u i oaoa ia oe na ".
35.A horo i te hoê hororaa e ta outou tane e a vaiiho ia ' na ia upootia, noa'tu e, e mea maitai a'e outou ia'na e e mea puai a'e outou ia'na.
36.A vai itoito noa e a atuatu i to outou ea ia vai puai noa outou ei metua vahine, vahine faaipoipo, te taata tunu maa e te taata haapa'o fare, Eita outou e roohia i te ma'i e te frumpy.
37.Te tamâraa e te atuaturaa i te mau peu maitai i.e eiaha e amuamu, eiaha e ata e aore râ, e paraparau puai roa e aore râ, e haere mai te hoê elephani.
38.Eiaha e faaru'e i te fare ma te parau faati'a ore, e mea papû roa e, aita oia i ite.
39.A haapapû e mea mâ to'na mau ahu atoa e ua oomohia ia nehenehe ia'na ia hi'o i te mau taime atoa e mea apî e te mâ.
40.Eiaha e paraparau ia'na no ni'a i te mau mea faufaa e te faufaa rahi ia rohirohi ana'e oia e aore râ, ia taoto ana'e oia. A imi i te taime tano no te tauaparauraa maitai.
41.Te e'a e tae atu ai i te aau o te hoê taata e mea na roto ïa i to'na vairaa maa.
42.A faaite noa ia'na e, te mauruuru nei outou ia'na i te raveraa i te ohipa e i te afa'iraa mai i te " fare pureraa ". Mea ohie a'e no ' na ia haere e rave i te ohipa.
43.A haapapû e, te vai ra anei te tahi mea no te tamaaraa i te pô.
44.A pahere i to outou rouru, i te mau mahana atoa.
45.Eiaha e haamo'e i te rave i te ohipa.
46.A faaere ia'na i te mau tao'a horo'a. Te mau mea faufaa roa a'e, mai te mau tiaa apî, e nehenehe te, e riro ei mau horo'a.
47.A faaroo ia'na. (Noa ' tu e e paraparau oia no nia i te mau mea haumani roa mai te taoraraa popo i roto i te ete aore ra te matini roro uira.)
48.A tamata (noa'tu te paari o te reira) ia anaanatae i ta'na mau faaanaanataeraa.
49.A tamata eiaha e haere rahi roa i te fare toa ... e ia haamau'a i te taatoaraa o ta'na moni.
50.A hi'o i to outou hoho'a mata e a faahinaaro ia'na. Te faahinaaroraa ia ' na.
51.A haapii i te mau rave'a haavare e te mau " rave'a " no te faaoaoa i ta outou tane. (Oia mau, ua rau te huru o teie na rave'a e piti.)
52.A faaineine no te mau po taa ê e o ' na e te hoê tamaaraa taa ê e te hoê taime taa ê (aita e tamarii i faati'ahia).
53.A haapa'o maitai i to outou iri, to outou ihoa râ hoho'a mata. Ua riro te hoho'a mata ei vahi mataitairaa.
54.Mai te mea e, aita outou i mauruuru, a paraparau ia'na e a parau ia'na. Tauturu ia'na e aore râ, a horo'a i te tauturu, eiaha e tia'i ia ino roa'tu te mau mea.
55.A ani ia Outou ia haapuai e ia paruru i te mau taamuraa no te aroha e te here i rotopu ia outou, i te mau mahana atoa, te mau pure atoa. A ani ia'na ia paruru i taua taamuraa ra i mua ia Shaytaan. Ia haamou ana'e te hoê diabolo iti i te here i rotopu i na hoa faaipoipo, o oia te taata here-roa-hia a'e e Shaytaan. Aita hoê a'e mea e nehenehe e faaauhia i te du'ah, e e vai noa te here i rotopu i te mau hoa faaipoipo i reira te mana'o e faaohipa ai i te reira.

56.Eiaha e faaau i ta outou mau tane faaipoipo i te tahi atu mau tane! Ei hi'oraa, eiaha e parau, " Aita ta'na tane faaipoipo e rave nei i te reira, no te aha oe i na reira ai ... (e taparahi taata te reira!)

57.A oaoa i ta outou e fana'o ra no te mea aore e taata tia roa. Mai te mea e hinaaro outou i te maitai roa, a tia'i e tae roa'tu i te taime e tomo amui ai outou i roto i te mau fare pureraa –e oia mau, Te mau mana'o tauturu no te haapiiraa!.

58.A tutava na mua roa i te here o Allah! mai te mea e, e tamata te mau vahine atoa i te imi i te here e te oaoa o te Atua, Te mau nota, e nehenehe atoa ta ratou e tape'a i te here o ta ratou tane faaipoipo. E a haamana'o– mai te mea ua here o Ble ia oe, e here mai te mau melahi ia outou, e e here te mau mea atoa i hamanihia ra ia oe.
59.Mai te peu e e faanaho outou i te hoê tamaaraa na ta outou tane no te rave i te ohipa, i tera taime e tera taime i roto i te hoê nota iti no te here e aore râ, te hoê pehepehe au maitai. Mai te mea e, aita oia e tamaa, a vaiiho i te nota i te tahi atu vahi ia itehia ia'na, mai i roto i ta'na pute, e aore râ, te pute moni e aore râ, i ni'a i te pereoo uira

60.Ua ara mai oia i ni'a ia Qiyam ul-Layl (i roto i te tuhaa hopea o te pô) e a ani ia'na ia pure e o outou.

Ia faaherehere tatou i te taato'araa o to tatou mau faaipoiporaa e ia tauturu ia tatou ia taa maitai e ia faaohipa i te reira na roto i te mau peu maitai roa'e, Te mau mana'o tauturu no te! Te feia e farii nei, a faaite mai., A tuu ia ratou i roto i te mau a'oraa e a faaite i te maitai.

___________________________________________________________________________________

http://www.ilmfruits.com/60-ways-to-keep-your-husbands-love

44 Mau mana'o ia 60 Ways to Keep Your Husband's Love

  1. Akriti Kaul

    Te mau nota, te na ô ra te parau papa'i:

    – e mea iti a'e te mau vahine i te mau tane i roto i te faaroo mahometa.
    – eita e nehenehe i te mau vahine ia faaite eaha to ratou mau fifi i te toru o te taata.
    – eita e nehenehe i te mau vahine ia aparau i to ratou mau fifi e te mau tane maori râ ia faauehia.
    – e mau mauhaa te mau vahine no te arearea no te mau tane i roto i te faaroo Mahometa.

    Te riroraa ei vahine na'u iho, Te aroha nei au i te mau vahine i tapeahia i roto i te haapaoraa mahometa.

    • Nailah

      Mauruuru ia Akriti Kaul, e mea au ore roa e te hairiiri te reira, te mea e ore e ti'a ia horo'ahia i te mau taata e ere i te melo no te Ekalesia.

    • Fayhima

      E mea nehenehe mau, te mau rave'a ti'amâ e te ohie no te tape'a i te oaoa o ta outou tane faaipoipo e ia maitai noa to outou faaipoiporaa. E faariro mau â te reira i te vahine ei mea teitei a'e i mua i te aro o ta ' na tane.
      Akriti, a tamata i te reira i te hoê mahana, e nehenehe te reira e faaora ia outou i te oto rahi. Akriti eaha te tuhaa ta oe e hinaaro e rave i roto i te hoê faaipoiporaa? E nehenehe anei ta outou e faataa i te reira? A ara i te taata! A titau i te hoê oraraa aano i roto i te oraraa ei haamataraa. Teihea haapaoraa e tutui ra i te hoê vahine e ta ' na tane i pohe e teihea haapaoraa, ua pure i te hoê vahi (melo taatiraa o te tane), a faaunauna i te reira i te mau tiare e a horoi i te û? – E ere i te haapaoraa Mahometa!

    • Te mau nota

      I roto i te haapaoraa Hindou, TE VAHINE, o te taata ïa e aufau i te tuhaa ahuru no nia i te faaipoiporaa. O te ohipa maere roa ' ' e ïa i tupu a'enei no te vahine iho. E FAATUPU te reira i te hepohepo e te teimaha i roto ia ratou mai te peu e eita ta ratou e nehenehe e aufau i te reira mai te peu iho â râ e mea veve to ' na utuafare. Eita e maerehia i te mea e e rave rahi mau vahine hindou o te haapohe nei ia ratou iho mai te peu e eita ratou e faaipoipo e tae roa ' tu i te taime e ruau ai ratou aore ra e faaipoipo ai ratou. A tai'o QURAN, e e ite ïa outou i te maitai rahi i roto i te hamani-ino-raa i te vahine.

    • Te hoê ma'i haapa'o

      Akriti, eiaha oe e tatarahapa i te hoê noa a'e taata ta matou i ore i parau mai ia oe e, tei roto matou i te fare tape'araa, e aore râ, te amuamu nei matou, e oaoa rahi to tatou e te te'ote'o nei tatou i ta tatou haapa'oraa.

    • Te amuraa i te mau mea atoa

      te mau mana'o no ni'a i te,,a tai'o noa i te buka ture tei faataahia na te mau tane e a parau,,E mea tano e e mea tano noa te faatereraa a te Atua,,a pee i te reira e aore râ, a pato'i,,e rave e aore râ, e pohe,,,tera ïa,,

  2. Atia

    Ua riro teie tapura taatoa ei faainoraa i te mau vahine o ta'u e ore e ti'aturi nei e, e nehenehe ta te hoê taata e tuu i te reira i roto i to'na pute. E i muri iho ia huti i te Peropheta e ta'na mau vahine i roto? E mea ti'a i te mau taata papa'i ia haama ia ratou iho!

    Akriti Kaul, ei vahine Mahometa o tei ite mau i ta'na haapa'oraa, E nehenehe ta'u e haapapû atu ia outou e, e mea viivii ore teie tumu parau, Mana'o Tauturu i te Haapiiraa. Peneia'e na te tahi mau varua oto e mana'o nei e, e mea teitei a'e oia no te mea ua haapii oia i te tai'o e aore râ, i te tahi mea.

    Te vahi pe'ape'a râ, e rave rahi mau taata e mea au na ratou ia faahapa i te haapa'oraa faaroo no teie huru haapiiraa philosopho, tera râ, te ti'aturi mau nei au e, e faahopearaa te reira no te hoê ta'ere patereareha.
    Ua hinaaro mau vau ia upooti'a ratou i ni'a ia ratou iho!

  3. Te mau nota

    Te mau nota, Aita e parau no te faaite e, o vai te taata maitai a'e i roto i teie parau papa'i… Ua tai'o o Hirosa i te mau papa'iraa mo'a mai te mea ra e 60 mau rave'a no te tape'a i te here o ta outou vahine faaipoipo. e mau ohipa ana'e te reira na te tahi e te tahi.

  4. Te mau nota

    E ere te reira i te hoê mârôraa i rotopu i te tane e te vahine. e parau ohie roa teie no te mau vahine ia rave i te maitai roa i piha'i iho ia ratou,,te toe'a o te ohipa e ravehia e te tane ei ohipa na'na, e ti'a râ i te hoê vahine ia vai parau-ti'a e ia maitai roa i piha'iho ia'na.
    A haapa'o maitai i teie mau mea atoa i faahitihia e a faatura i te reira.

  5. Te mau nota

    E ere teie tumu parau i te mea paetahi aore ra i te hoê noa pae, e aita roa ' tu te reira e faariro ra i te mau vahine ei mea haihai a'e…….o te tahi atu ïa pae o te parau papa'i 60 te mau rave'a ia oaoa noa ta oe tane faaipoipo.
    Te vai ra i roto te tahi mau a'oraa faahiahia…e ti'araa to te mau taata atoa ia ha'uti ia oaoa noa te hoê faaipoiporaa.

  6. Te mau nota

    E ere i te mea maere….no te aha te mau taata e ere i te melo no te Ekalesia e mana'o ai e, e mea ino roa te mau mea atoa…ua riro teie tumu parau ei mana'ona'oraa na te hoê taata maamaa……..te mau parau faatianiani a te mau vahine quran n sahiades no te arata'iraa eiaha râ teie mau tumu parau maamaa na roto i te mau parau faatianiani…..

  7. Te mau mana'o tauturu no te

    noa'tu te huru o te opuaraa… a rave noa i te pae maitai o te reira.. E mea au na'u te mau parau papa'i , no te mea noa e, eita ta tatou e nehenehe e faaoaoa i te mau taata atoa… Tahi novema 2012. ua faatupu te Atua i te adamu ei khalifah no te huitaata matamua. ia riro ei. e mana'o tano to te mau vahine… aita e mana'o oti noa e aore râ e mana'o oti noa… ei feia haavare ore outou ia outou iho.. e taata te taata nei.. Te mau mana'o tauturu no te. pato'iraa ia parau e, aita e peropheta vahine. a faatura i te hinaaro e te ohipa a tei hamani… a arue i te fatu.. Te haamaitai nei te Atua i te taata(pbuh) ..Te mau nota….

  8. Te mau mana'o tauturu no te

    Te farii nei au e, e ti'araa rahi a'e to te mau vahine i ta te hoê tane e rave nei i roto i te faaipoiporaa, e tape'a oia i te mau mea atoa i to'na vairaa, na'na e haamau i te mau faufaa e te mau ture o te utuafare. Ua niuhia te mau ohipa a te mau tane e to ' na mau otia i nia i te huru raveraa a ta ' na vahine i nia ia ' na. Mai te mea ra e, e mana rahi a'e to te hoê tane i ni'a i ta'na vahine no ni'a i te parau mau, no te mea, e mea puai a'e te tane i ta'na vahine mai ta ta'na vahine e hinaaro ia riro oia. O te faaipoiporaa te ohipa nehenehe roa ' ' e i itehia a'enei

  9. Sarah Nayeem

    Te vai ra te tahi mea tei parauhia te faaohipa-tano-raa i te parau e te parau ino. Mai te peu e te hinaaro ra outou e a'o ia outou, eiaha e faariro i te reira mai te hoê tamataraa a te hoê taata maamaa i te faaino i te mau vahine, i te hoê râ tumu parau faatura. Eiaha e vaiiho i te taata ia aro i ta tatou haapa'oraa faaroo no to outou ite ore.

  10. Te mau mana'o tauturu no te

    Te afaraa o te reira, ua faaipoipohia ïa i te hoê taata e ere i te melo no te Ekalesia, te mea tei tupu i ni'a i te mau tane e oaoa nei no ni'a i te mau tane. 1 mahana e ite ai au e, no te aha e mea ti'a ia'u ia haapa'o eiaha noa no te mea e mahometa ta'u tane. E taui te i'oa i te i'oa e e rave au mai te mea e hinaaro vau 1 mahana. Ua faaipoipo vau ia'na i ta'na haapa'oraa faaroo, te faatura nei au ia'na e te here nei au ia'na, e te ti'aturi nei au e, e pee au ia'na i roto i te haapa'oraa mo'a no te mea noa e, e ere au i te mea maitai roa, e 10 i ni'a i te hanere i reira:-) Ua ite au e, te parau nei te taata e, e mea ino roa no'na ia faaipoipo ia'u, tera râ, tei ia'na ra te hopoi'a, e ua tuu te atua ia maua i piha'i iho i te hoê vahine e ere i te melo no te Ekalesia, tera râ, ua riro oia ei hoho'a ino roa a'e no'na, tera râ, no te aha vau i oomo ai i te ahu tano ore! No te mea noa e fifi to vetahi ê ! Te faatura nei au i to'na utuafare e te rave nei au i te mau mea atoa 4 ia riro oia ei taata peretane, te auraa ra, e ere ïa i te mea ino roa, e ere râ i te mea ino roa. . Te taata i roto i te reira pŭpŭ, e auraa nehenehe roa ïa to maua e piti na tamaroa na'ina'i i muri a'e i te poheraa o to'na metua tane.. Te mau mea faufaa roa a'e, ta tatou ïa ohipa ei pŭpŭ! Ua papa'i noa vau i te reira no te mea te vai nei te hi'o-ê-raa rahi i rotopu i te mau tane e te mau vahine faaipoipo i roto i na pae e piti o te ao nei. ! O te atua ana'e te nehenehe e haava ia tatou! Te hau i roto

  11. Mm

    Eiaha e farii roa i teie tumu parau. Peneia'e mea maitai te mau opuaraa, eita râ te mau mea e tano no te mau vahine Mahometa atoa iho â râ o tei ore i paari i roto i te utuafare tumu no Asia. E, e au ra ua riro teie tumu parau ei anoiraa no te ta'ere o te pae asia e no te taa - maitai - raa i te pae faaroo no nia i te mea ta te hoê tane e hinaaro ra e ta te hoê vahine e rave

  12. Aisha

    TUHAA AMUIRAA NO TE A PO'IPO'I MAHANA MAA, e mana'o noa oe i te reira. E nafea te faaturaraa i ta oe tane e te tutavaraa i te tapea i to ' na here e nehenehe ai e tapeahia? Te mana'o ra te mau Kerisetiano atoa mai te reira e te mana'o ra ratou e mea tiamâ te mau vahine Kerisetiano ,te ti'araa mau râ o teie ti'amâraa o te fanauraa ïa i te aiû hou te faaipoiporaa, te tauiraa i te mau hoa,te imiraa i te mau mea ti'a ore,faaite i to ratou mau tuhaa o te tino ia nehenehe ia vetahi ê ia hi'o atu ia ratou i mua atoa i ta ratou mau tane faaipoipo[Te mau mana'o tauturu no te,aita teie mau tane e pohehae ra, te teoteo nei râ ratou i te mea e e vahine taiata ta ratou,i to'na vairaa, eita ta teie mau tane e nehenehe e faaea i te hi'o i te tahi atu 'Momoni'’ vahine; e e rave rahi mau mea ta te mau Keresetiano e mana'o nei e e ti'amâraa to ratou e aita ratou e tau'a nei i teie mau mea, e ua opanihia te reira i roto atoa i te ”Bibilia”.].E e rave rahi mau utuafare mahometa o te oaoa nei i to ratou oraraa no to ratou peeraa i te mau ture i te pae faaroo. No nia noa te tumu parau i te here o te hoê tane. E maitiraa te reira,tera râ, te taata e pee i te reira, e vai nehenehe noa ïa te faaipoiporaa ,Te taata o te ore e pee, e iti mai ïa to'na here i ta'na tane,o teie noa.

  13. Clo

    Te mau nota,Te mau parau haavare ore. Te haapaoraa, o te mea ohie roa ' ' e ïa i to ' u mana'oraa, o te ta'ere ïa e nehenehe e riro ei mea haavarevare. Ia riro ei taata maitai roa a'e e ti'a ia outou ia riro,A pee i to outou hi'oraa&pure i te Atua ia tauturu mai,arata'i&a paruru ia oe & to outou utuafare. Te mau nota

  14. Nesreen Ballut

    E to'u Fatu e. E mea maamaa te reira. Mai te mea e hinaaro te hoê vahine i te rave i te tahi o teie mau mea no ta'na tane faaipoipo, e mea na roto ïa i te here e te hinaaro ia rave i te reira… E ere no te mea e titauhia te reira. Te huru ta'u e hi'o nei no ni'a i te reira: mai te mea eita oe e horo'a, eita outou e farii e e rave outou i te reira. Eiaha e tia'i ia farii outou i te hoê noa a'e huru rapaauraa mai te mea e, aita outou e horo'a i te hoê â faatura e te here i te tahi atu taata. Mea maramarama maitai ia ite e aita roa ' tu teie taata e oaoa ra i roto i to ' na faaipoiporaa (e aore râ, faaipoiporaa na mua a'e) e te hinaaro nei oia e faaohipa i teie tahua itenati ei rave'a no te hi'opo'a i te vahine/ex-wife. I ni'a i te tahi atu nota, mai te mea e, e rave ta'u tane i te hoê â tautooraa no te faaoaoa ia'u, E riro vau ei vahine maitai roa a'e no'na. E here te mau vahine i te mau tane o tei ite nahea ia faatura ia ratou, te faaturaraa e te horo'araa i te vahine i te hoê tumu no te oraraa eiaha râ no te tunuraa i te maa, te tamâraa e te riroraa ei tao'a taatiraa na ratou. 🙂

  15. Te raveraa i te ohipa ma te parau-ti'a

    Ua papa'ihia te reira no te hoê taata mahometa aita e toro'a/job. Upoo parau “60 Te mau ravea no te tapea i te here o ta outou tane (mai te mea e vahine oe)”

  16. Nena

    E rave rahi o teie mau mea ta'u e rave nei no ta'u tane faaipoipo na roto i te here, e ere i te hoê faanahoraa e aore râ, i te hoê faanahoraa no te tape'a i ta'u tane, teie taata tei afa'i mai i ta tatou haapa'oraa i roto i teie haapa'oraa, aita i mo'ehia ia'na i te faahiti i te parau no to tatou peropheta, aita oia i haapii mai ia tatou e aore râ, nahea te hoê vahine ia tape'a i ta'na tane, tera râ, e mea nahea te hoê tane ia rave amui i te ohipa no te mea, o te reira mau ta'na i rave.. ua horo ta'u tane no te rave i te hoê mea no'u, no to maua here i te tahi e te tahi, eita oia e faati'a ia'u ia ti'a i ni'a mai te mea e, na'na te reira…E ere ta'u tane ana'e ta'u tane, to'u atoa râ hoa rahi roa a'e ta maua i ratere na te ao atoa nei, o te hoê ïa farereiraa te tahi e te tahi, e aita roa'tu maua i haape'ape'a noa a'e no te tane faaipoipo.…e te faaite ra teie haavare i te huru ino mau o ta ' na i rave i nia i ta ' na vahine, eita e tia ia ' na ia faahiti i te i'oa o te reira 60 te mau rave'a no te tape'a i to outou huru 60 TE MAU RAVEA IA EREHIA TA OE VAHINE I TE HOÊ RAVEA NO TE FAARIRO I TA ' NA VAHINE EI TÎTÎ!!!

  17. Te mau mana'o tauturu no te

    Aita teie tumu parau e parau ra e rave i te mau mea atoa 60 Te mau nota … E nehenehe ta outou e faaohipa i te mea e tano no outou i roto i to outou auraa!!! E ere te reira i te mea ino no te mea te rave nei tatou e rave rahi o teie mau mea tei tabula-a'ena-hia…. I ǒ nei, ua tabulahia te reira e o te mea ino roa ' ' e ïa.

  18. H. S.

    No te tahi mau mana'o tauturu, te mana'o nei au e, e mea maitai te reira no te haamaitai i te oraraa o te hoê tane e te hoê vahine. Tera râ,, te toe'a o te mau mana'o, Te ri'ari'a nei au, papa'i-noa-hia i roto i te hoê hi'oraa tane. Te mana'o nei au e e tia i teie mau tumu parau ia horoa i te mau mana'o tauturu i te tane e te vahine no nia i te hoê opuaraa te tahi i te tahi, i.u. e ti'a i te vahine ia rave i te mea ti'a e ei pahonoraa i te hinaaro o te tane ia rave i te mea ti'a. E faaitoito noa teie huru tapura hi'opo'araa i te mau mârôraa i rotopu i te mau tane e te mau vahine no te mea e tuuhia te teiaha i te hoê pae. Te parau nei tatou i te parau no te faaipoiporaa i ô nei, no reira, te ti'aturi nei au e, te rave'a maitai roa a'e, o te paraparauraa ïa no ni'a i te reira i te hoê â taime e aore râ, i te tahi atu taime, e ia haamo'e i te reira e ia tapu i te crap. E ma'i to'na…

  19. Te mau mana'o tauturu no te tuatapaparaa e

    mauruuru rahi no to oe faahaamana'oraa mai ia'u e, e tîtî au & tavini i ta'u tane faaipoipo, e ere i te hoê hoa aifaito i roto i to'u faaipoiporaa.

    • Shaam khan

      Ummah kalthum,Hana,e te po'ipo'i,a tahi, e hapono atu vau i te parau aroha maitai roa a'e(Asc Wrw),i reira e farii ai i te mana'o e, e mea ti'a te reira,mauruuru i te tuahine,tera râ, e nehenehe anei ta outou e rave i ta outou ohipa i ni'a i te mau mea i faahitihia i ni'a nei,Te mana'o nei au e, ua rave maitai oe i te ohipa

  20. Munif

    E taata faaroo vau, e te mana'o nei au e, e tabula maamaa teie o te faariro ia tatou mai te mau vahine ei tîtî na tatou. Ua haa rahi to ' u metua vahine no te faaoaoa i te Atua e i muri iho to ' u metua tane, e te mauruuru nei matou paato'a ia'na, noa'tu e, aita oia i farii i te reira “tabula”.
    E mau taata atoa te mau vahine, e te mana'o mai ta te mau taata atoa e rave, e e ti'a ia faaturahia e ia haapa'o-maitai-hia noa'tu to ratou ti'araa i roto i te hoê auraa. Eiaha ratou ia riro ei tîtî e aore râ, ei “Te mau mana'o tauturu no te” no to'na taata.

  21. TE MAU PARAU APÎ O TE EKALESIA

    HOU TE HOÊ TAATA E MANA'O AI E, E MEA TI'A IA'NA IA RAVE I TE HOÊ MEA O TA'NA E ORE E HINAARO I TE FAAHOHO'A I TA OE VAHINE FAAIPOIPO, E MEA TI'A IA'NA IA TAUTURU IA'NA, E ERE ÏA I TE MEA TI'A IA OE IA FAATURA I TE HOÊ TAATA NO TE MEA E TI'A IA OE IA ITE E, E MEA TI'A IA'NA IA TAPE'A PAPÛ IA'NA MAI TA OE E HINAARO I TE TAPE'A IA'NA TE MAU NOTA, MAU HOA ,MAI TE MEA E, AITA OUTOU E FAAITE IA'NA MAI TA TO OUTOU ARII VAHINE E FAAHOHO'A I TE HOÊ TAATA O TA OUTOU E HINAARO I TE FAAHOHO'A MAI TE MEA E, E FAAITE OUTOU I TA OUTOU VAHINE I TE AAU MĂRÛ, E MEA PAPÛ MAITAI E, E NEHENEHE TA RATOU E RAVE I TE MAU MEA ATOA TA RATOU E HINAARO, AITA RÂ RATOU I HAAPA'O I TE HOÊ NOA A'E MEA MAI TA RATOU E HINAARO

  22. EX-MUSLIM

    No te tahi tumu, te mana'o ra te mau Mahometa e ua haere te pǔpǔ taata no te pae Tooa o te râ e tii ia ratou. E vahine Mahometa vau e tae roa ' tu i te taime a taa ' i ia ' u e e pǔpǔ faaroo amaha teie tei niuhia i nia i te RIRI!!! Te ti'a nei ratou,,,, “E rahi te Atua”, E mea teitei a'e ratou i te tahi atu mau nunaa, Te haapaoraa aore ra te ta'ere. E tamau noa te mau tane i te parau ino i ni'a i te mau vahine mai te huru ra e, te vai ra te hoê vahine e tavini ra. Te mana'o nei au e e haapaoraa atâta te reira e e tia ia opanihia i roto i te mau fenua atoa eiaha râ i te pae Hitia o te râ no Ropu.

    To'u noa mau mana'o

  23. amatullah

    Subhannallah ex muslim. U got in d wrong thn nd def e te dppl. Aita e mea hau atu i te here e te hau mai te ISLAM. Astagfirulah

  24. Fatma

    Ua here au i ta'u tane faaipoipo. ta'na mau moemoea, na'u ïa,Ua rave au i teie mau mea atoa. tera râ, e mea ti'a ia tatou ia ite- e nehenehe ta te hoê taata e na reira atoa mai te mea e, aita ta outou tane faaipoipo e here maitai ia outou i muri a'e i to'na raveraa i te mau mea atoa i ni'a nei, e te vai ra to'na hoê faaipoiporaa maitai/…e faatupu te reira i te mana'o i roto ia outou e, e mea faufaa ore outou

  25. Shayesta

    Nahea teie tumu parau e riro ai ei mea faufaa ore no te mau vahine? Teie te tahi mau rave'a rahi na te mau vahine no te faaora i to ratou fare na roto i te faaoroma'i e te vai-hau-noa-raa. eita e maerehia i te mea e te ite ra outou e rave rahi mau hoa faaipoipo tei faataa i roto i te mau fenua e ere i te mahometa! E faatupu te haapaoraa Mahometa i te hoê aifaitoraa i roto i to tatou oraraa, Alhamdulillah no teie huru oraraa o te faatiamâ ia tatou te mau vahine <3

A vaiiho i te hoê pahonoraa

Eita ta oe vahi rata uira e nene'ihia. Ua tapa'ohia te mau tuhaa i titauhia *

×

Hi'opo'a i ta tatou faanahoraa afa'ifa'i apî!!

Mahometa arata'i i te faaohiparaa afa'ifa'i no te faaipoiporaa